Obiceiul de a darui mici obiecte care sa aduca sanatate, noroc, viata lunga, prosperitate se pierde in mileniile trecute. La inceputuri, era vorba de o moneda din aur, din argint sau arama, gaurita in mijloc, care se lega cu un snur alb si rosu la incheietura mainii stangi sau se prindea in piept. Ulterior, monedele au fost inlocuite de mici obiecte artizanale, realizate din metal, materiale textile, pietre semipretioase, plastic etc.

Martisorul avea si un rol protector, fiind purtat intreaga luna martie. La sfarsitul lunii, el se agata intr-un pom inflorit, pentru ca persoana care l-a purtat sa fie frumoasa si rumena ca florile. Simbolistica martisoarele este strans legata de aceasta idee de protectie, sanatate, noroc, belsug. Cele mai intalnite, traditionale, erau cosarii, trifoiul, potcoavele, obiecte cu o puternica incarcatura simbolica.

1 martie simbolizeaza si prima zi a Babelor, 9 sau 12 la numar, dupa diverse variante. Aceste zile sunt considerate in popor ca fiind capricioase, cu vreme foarte schimbatoare, trecerea de la soare si senin, la ger si voscol, facandu-se pe neasteptate. Dupa Babe urmeaza Mosii, in acelasi numar de 9 sau 12 care sunt considerati ceva mai blanzi decat Babele, dar totusi destul de imprevizibili si ei.

Tot acum este si o perioada fasta pentru incepuri. Pentru stramosii nostri, anul incepea la 1 martie, pe vremea cand legatura dintre om si natura era mult mai stransa. Revenirea naturii la viata era si pentru oameni un prilej de a se innoi, purifica si incepe anul sub semn de bun augur. (Sarbatorirea Anului Nou la 1 ianuarie dateaza abia din 1691 pentru Europa occidentala si din 1701 in tara noastra).

Dar, si in zilele noastre, primavara este intampinata cu bucurie de oameni. Energia care trezeste natura la viata, ne face si pe noi sa fim mai veseli, senini, plini de vigoare si speranta. Iar martisorul este o traditie frumoasa si demna de pastrat care ne aminteste de aceste obiceiuri stravechi, dar si de dragostea oamenilor de viata.